PĂSTRĂV

Salmo trutta fario

CARACTERISTICI FIZICE ALE PĂSTRĂVULUI

Aspect

Cu o dimensiune maximă cuprinsă între 20 și 30 cm și o greutate maximă de 600g, păstrăvul se distinge de celelalte specii de răpitori prin câteva trăsături unice.

Are corpul alungit, ușor comprimat pe lateral și acoperit, în mare parte, cu solzi de mici dimensiuni.

Păstrăvul indigen are o gură mare prevăzută cu dinți ascuțiți orientați în interior (chiar și pe limbă și palatin). Botul lui este scurt iar maxilarul superior îl depășește ușor pe cel inferior.

Are înotătoarea dorsală mai scurtă, cu limita dreaptă iar cea anală este ușor concavă.

Celelalte înotătoare sunt scurte și rotunjite iar cea caudală este foarte puțin excavată.

Linia laterală este continuă și vizibilă pe toată laterala.

În privința coloritului, păstrăvul indigen are un colorit variat în funcție de vârstă, sex și alți factori ce țin de mediu. Evident, în apele mai umbrite de vegetație păstrăvul are, de regulă, o culoare mai inchisă. Adulții au spinarea brun-verzuie sau sau de un verde-măsliniu cu pete rotunjite negre sau uneori roșii. Lateralele corpului au nuanțe gălbui iar abdomenul este de un alb-gălbui.

Înotătoarea dorsală și cea caudală sunt cenușii iar cele ventrală și anală cenușii-gălbui.

Înmultirea

Păstrăvul atinge maturitatea sexuală în jurul vârstei de 3-4 ani iar perioada de reproducere se întinde între octombrie și finalul lui decembrie când temperatura este sub 6-8°C.

Pentru a se reproduce păstrăvii de munte migrează în amonte pe pâraie până aproape de izvoare iar cei din lacuri înoată în amonte pe afluenți.

Pe perioada reproducerii păstrăvii nu se hrănesc și sunt mai viu colorați. După reproducere, adulții revin în zonele din josul apei.

HABITATUL PĂSTRĂVULUI

Păstrăvul indigen este răpitorul a cărui mediu specific este constituit de apele curgătoare reci și puternic oxigenate de munte el preferând partea superioară a acestora, până la izvoare și ocazional în lacuri de munte. În Nordul Europei unde clima este predominant rece, el populează și apele de șes.

Este răspîndit în multe părti ale lumii din Europa (bazinul Oceanului Atlantic, bazinul Mării Baltice, Mării Nordului, Mării Negre, Caspice și Mediteraneene) până în Asia Mică.

Păstrăvul indigen a fost introdus în timp și în America de Nord, Africa și Noua Zeelandă.

În țara noastră păstrăvul indigen este răspândit în mai toate apele care izvorăsc la munte, în segmentul superior al acestora. Sunt incluse și unele lacuri alpine.

Ca și poziționare în cursul râurilor, păstrăvul indigen preferă șipotele. Ziua se ascunde la adâncimi mai mari iar noaptea o petrece la vânătoare.

HRANA PĂSTRĂVULUI

Păstrăvul indigen se hrănește îndeosebi cu larvele diferitelor insecte acvatice sau aeriene și insectele propriu-zise, dar meniul lui include și broaște, pești mici, propriile icre sau puiet și mici crustacei. În unele situații vânează și vertebrate mici, cum sunt șoarecii de apă sau păsări de mici dimensiuni.

COMPORTAMENTUL PĂSTRĂVULUI ÎN FUNCTIE DE SEZON ȘI TIP DE APĂ

Dieta păstrăvului indigen formată în mare parte din larve și insecte determină interesul ridicat pentru așa-numitul pescuit la muscă sau fly fishing, o tehnică de pescuit din ce în ce mai populară și în România.

Asemenea cleanului, păstrăvul indigen este extrem de sensibil la zgomote și mișcări făcute în apropiere și este capabil să se facă nevăzut instantaneu când detectează potențiale pericole.

Este activ atât ziua cât și noaptea însă comportamentul său este relativ diferit. Cât privește anotimpurile, este important de știut că păstrăvul indigen este inactiv pe perioada iernii, când, din lipsă de hrană și datorită temperaturii reduse a apei, își încetinește considerabil activitatea metabolică.

Puietul petrece primul an de viață în bancuri relativ mari, urmând să se detașeze și să devină un răpitor solitar.

Păstrăvul indigen este pe cât de vigilent pe atât de vorace. Atacă aproape orice vietate de mici dimensiuni care îi trece prin fața ochilor (care au avantajul de a fi dispuși în așa fel încât să îi ofere un câmp vizual generos).

Este un pește teritorial vânând pe segmente bine delimitate din curentul apei care depind de dimensiunile râului, adâncime, limpezime, etc. De asemenea, un factor care determină comportamentul său este curentul apei, în funcție de care își reglează aria de atac.

Se plasează în preajma structurilor (bolovani, trunchiuri de copaci) pentru a putea ataca și a se putea retrage în ascunzătoare, la adăpost de curent.

Expunerea la lumină este și ea un factor care determină comportamentul păstrăvului. În spații puternic luminate, deschise, în zile cu cer senin, el va fi și mai circumspect și va ataca mult mai rar.

Toamna, pentru că se pregătesc de boiște (împerechere), păstrăvii își modifică coloritul devenind mai aprins dar și comportamentul. Devine mai puțin fricos și se hrănește mai sporadic.

TEHNICI DE PESCUIT ȘI ECHIPAMENT PENTRU PESCUITUL LA PĂSTRĂV INDIGEN

Păstrăvul beneficiază de tratament special. Oficial, la nivel mondial sunt recunoscute doar două tehnici care se pot folosi în cazul său: pescuitul la spinning și pescuitul la muscă artificială (fly fishing-ul sau pescuitul la fly).

Spinningul la păstrăv

Este considerat mai facil și mai comod. Există o varietate largă de năluci, lansete, mulinete și echipamente auxiliare (minciog, bagaj, wader, bocanci, etc.) care sunt dedicate acestei specii de pește.

Echipamentul de spinning se încadrează la categoria ultra light. Firele folosite sunt atât monofilamentul cât și firul textil de grosimi mici, fiecare dintre acestea având avantajele și dezavantajele lui.

Lansete: pana la 5-7 grame, moderate sau moderate-fast ca acțiune, între 1,90 m și 2.20 m

Mulinete: 2000-3000, cu rată de recuperare mare

Naluci de păstrăv

Lingurițe: oscilante și rotative

Năluci moi: imitații de larve îmbibate cu arome

Voblere: cu corp foarte hidrodinamic, viu colorate, imitații ale peștilor hrană

Păstrăv la muscă artificială/Fly Fishing/Pescuit la fly

Tehnica fly fishing-ului presupune multă îndemânare – prezentarea pe luciul apei a unei muște artificiale care să fie suficient de bine așeazată încât să înșele simțurile ascuțite ale păstrăvului.

Echipamentul de fly este creat exclusiv pentru pescuitul păstrăvului (sau somonului), deși se folosește și la pescuitul cleanului (despre care poți citi aici).

DIMENSIUNI LEGALE

20 cm

PROHIBITIE

http://www.anpa.ro/

PONTURI ȘI CURIOZITĂTI DESPRE PĂSTRĂVUL INDIGEN

O femelă produce 2000 de icre/kg
Poate atinge vârsta de 20 de ani.

SURSE:

https://www.wildtrout.org/trout-facts#:~:text=A%20typical%20female%20brown%20trout,old%20age%20of%2020%20years.&text=Freshwater%20forms%20of%20brown%20trout,and%20known%20as%20’potamodromous’.

Dacă vrei să contribui la conținutul saitului www.pescuitlarapitor.ro, nu ezita să ne contactezi!